Pascal (limbaj de programare)

Pascal este unul dintre limbajele de programare de referinţă în ştiinţa calculatoarelor, fiind cel care a definit programarea calculatoarelor. Pascal a fost dezvoltat de elveţianul Niklaus Wirth în 1970 pentru a pune în practică programarea structurată, aceasta fiind mai uşor de compilat. Unul din marile sale avantaje este asemănarea cu limbajul natural limba engleză, ceea ce îl face limbajul ideal pentru cei care sunt la primul contact cu programarea. Pascal este bazat pe limbajul Algol şi a fost denumit astfel în onoarea matematicianului Blaise Pascal, creditat pentru construirea primelor maşini de calcul numeric. Wirth a mai dezvoltat limbajele Modula-2 şi Oberon, similare cu Pascal.

Cele mai populare implementări a acestui limbaj au fost Turbo Pascal şi Borland Pascal, ambele ale firmei Borland cu versiuni pentru Macintosh şi DOS, care i-au adăugat limbajului obiecte şi au fost continuate cu versiuni destinate programării vizuale pentru Microsoft Windows (limbajul Delphi) şi pentru Linux (Kylix).

În prezent există şi alte implementări mai mult sau mai puţin populare, dar gratuite, printre care se remarcă Free Pascal şi GNU Pascal.

Tipuri de date de bază

• Integer (numere întregi)
• Real (numere reale)
• Char (caractere)
• String (şiruri de caractere)
• Boolean (valori logice)
• Text (fişiere text)
• File (fişiere binare)
• Array (vectori)

Operatori (clasificare după tipul de date)

Pentru datele numerice (integer, real, byte, word)

( )	grupează expresiile
+,-	adunare şi scădere
*,/	înmulţire şi împărţire (împărţirea cu virgulă se face în numere reale)
mod	returnează restul (doar în întregi)
div	returnează câtul (doar în întregi)

Operatori relaţionali

<	mai mic
>	mai mare
=	egal
<>	diferit
<=	mai mic sau egal
>=	mai mare sau egal

Pentru datele de tip şir de caractere (string)

+	concatenarea a două şiruri

Operatori relaţionali

<,>	mai mare sau mai mic, pe baza ordinii lexicografice în funcţie de codurile ASCII
=	cele două şiruri sunt identice

Instrucţiuni de bază

Instrucţiune multiplă

   begin

      <instrucţiuni>

   end.

Condiţie

   if <condiţie> then

      <instrucţiune>;

sau

   if <condiţie> then

      <instrucţiune>

   else

      <instrucţiune>;

Cicluri

Cu test iniţial

    while <condiţie> do

         <instrucţiune>;

Cu test final

    repeat

        <instrucţiuni>

    until <condiţie>;

Cu număr cunoscut de paşi

    for <variabilă>:=<valoare_iniţială> to <valoare_finală> do

        <instrucţiune>;

sau

    for <variabilă>:=<valoare_iniţială> downto <valoare_finală> do

        <instrucţiune>;

Structura unui program Pascal

program <nume_program>;

uses <biblioteci cu funcţii şi proceduri folosite în program>

type <tipuri de date definite de utilizator>

const <constante folosite în program>

var <variabile globale folosite în program>

<aici se pot scrie funcţii şi proceduri folosite în program>

begin

  <aici se scrie programul principal>

end.

• Notă: După fiecare comandă se pune " ; " cu următoarele excepţii: înainte de "else" şi după "do".

Câteva instrucţiuni

WRITE

Este o instrucţiune pentru afişarea pe ecran a unui text (şir de caractere) sau a valorii unor constante, unor variabile sau unor expresii, exceptând date de tip vector sau fişier. Conţinutul a ceea ce urmează să fie afişat pe ecran este încadrat de două paranteze rotunde. Lista a ceea ce urmează să fie afişat pe ecran este despărţită prin virgulă. Instrucţiunea WRITELN face aceeaşi acţiune ca şi WRITE dar după afişare mută cursorul la începutul rândului următor al ecranului.

Exemplu

write ('a=', a);

Descriere: afişează pe ecran şirul a= după care afişează valoarea variabilei sau constantei a.

READ

Este o instrucţiune care citeşte de la tastatură o variabilă, cu excepţia tipului boolean şi a vectorilor. Variabilele se scriu între paranteze şi, dacă sunt mai multe variabile, se despart prin virgulă. Instrucţiunea READLN face acelaşi lucru ca READ dar aşteaptă un <ENTER> înainte de a prelucra datele primite. În caz că sunt citite mai multe variabile, introducerea acestora se va face prin separarea valorilor prin spaţii albe (<Space>, <TAB> sau <ENTER>).

Exemple

• write ('Dati x='); readln (x);

Descriere: afişează pe ecran Dati x= după care citeşte de la tastatură valoarea variabilei x.

• readln;

Descriere: aşteaptă apăsarea tastei <ENTER> după care continuă cu restul de instrucţiuni din program.

READKEY

Este o instrucţiune de citire de la tastatură a caracterelor (valori de tip char) fără ca acestea să fie afişate pe ecran. Variabila caracter citită se scrie între paranteze.

Exemplu

write ('Parasiti aplicatia? (d/n)'); readkey (x);

Descriere: afişează pe ecran Parasiti aplicatia? apoi aşteaptă să fie introdusă de la tastatură o literă.

STR

Transformă un număr într-un string (şir de caractere). Odată transformat în string, numărului nu i se mai pot efectua operaţii matematice deoarece acum este considerat un cuvânt.

Exemplu

str (x, s);

Descriere: Creează un string din numărul x în şirul s.

VAL

Transformă un string într-un număr atât timp cât stringul conţine o reprezentare validă.

Exemplu

val (s, x, er);

Descriere: creează un număr din stringul s în variabila x. Dacă în timpul execuţiei se întâlneşte o eroare, variabila de tip integer er va conţine poziţia caracterului de la care s-a constatat că nu se poate transforma stringul în număr. Spre exemplu, pentru şirul de caractere ' 1234a6 ' variabila er va conţine 5.

BREAK

Opreşte forţat un ciclu (FOR, REPEAT sau WHILE), chiar dacă acesta nu s-a încheiat.

EXIT

Opreşte automat programul.

HALT

Opreşte automat programul cu posibilitatea de transmite sistemului de operare un cod de eroare.

Exemplu

halt (5);

Descriere: opreşte programul şi transmite codul de eroare 5.

DELETE

Şterge o porţiune dintr-un string.

Exemplu

delete (s, 8, 4);

Descriere: şterge 4 caractere din şirul s începând cu poziţia 8.

INSERT

Introduce un şir de caractere în altul.

Exemplu

insert ('abc', s, 8);

Descriere: introduce în şirul s pe poziţia 8 caracterele abc.hhhhhhhhhhhhhhhhhh